Cauzele care înlătură răspunderea contravenţională

*Cauzele care înlătură răspunderea contravenţională sunt starea de minoritate, prescripţia şi calitatea de militar în termen.
*Potrivit legii, minorul sub 14 ani nu răspunde contravenţional, avându-se în vedere că particularităţile vârstei reprezintă un factor biologic important în formarea personalităţii unei persoane fizice. Până la 14 ani o persoană fizică nu poate fi subiect activ general al unei fapte ilicite deoarece aceasta nu a ajuns la acel grad de dezvoltare fizică şi psihică care să-i permită înţelegerea caracterului periculos al urmărilor acţiunii sale.
*În consecinţă până la împlinirea vârstei de 14 ani persoana fizică nu are discernământ din punct de vedere legal fiind reglementată prezumţia absolută a inexistenţei discernământului, neputându-se dovedi în nici o împrejurare existenţa acestuia. Nefiind definit legal, în doctrină, discernământul a căpătat accepţiuni diferite. Bunăoară prin discernământ se înţelege „facultatea de a distinge binele de rău” sau „posibilitatea de a cunoaşte ceea ce este licit şi ceea ce este ilicit” ori „capacitatea persoanei fizice de a-şi manifesta conştient voinţa în raport cu un anumit fapt prevăzut delege”.
*Într-o altă definiţie discernământul (sau responsabilitatea) mai este definit ca fiind aptitudinea persoanei de a-şi da seama de faptele sale, de rezonanţa socială a acesteia precum şi de a-şi putea determina şi dirija în mod conştient voinţa în raport cu aceste fapte (92).
Instanţa supremă a statuat că discernământul presupune capacitatea de a înţelege şi de a-şi exprima conştient voinţa faţă de un anumit fapt iar existenţa discernământului se dovedeşte în raport cu fapta comisă de minor(93).
*Minorii care au vârsta cuprinsă între 14-18 ani au o capacitate de exerciţiu restrânsă iar în dreptul contravenţional pentru contravenţiile săvârşite de această categorie de minori, minimul şi maximul amenzii stabilite în actul normativ pentru fapta săvârşită se reduce la jumătate. De asemenea minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani nu poate fi sancţionat cu obligarea la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. În acestă situaţie activitatea în folosul comunităţii se prestează pe o durată cuprinsă între 25 de ore şi 150 de ore.
*Răspunderea contravenţională poate fi înlăturată şi prin prescripţie. Prescripţia constituie o situaţie legală de neangajare a răspunderii contravenientului pentru fapta săvârşită. În consecinţă după împlinirea termenului de prescripţie sancţiunea contravenţională nu mai poate fi aplicată. Prescripţia apare astfel ca o îngrădire a posibilităţii de aplicare a acestor sancţiuni care se justifică prin aceia că autorul unei fapte ilicite, nu trebuie să se găsească în permanenţă sub ameninţarea faptei de constrângere a statului iar pe de altă parte, scopul sancţiunii este atins numai dacă aceasta se aplică şi se execută cât mai aproape de momentul comiterii faptei. În acest fel contravenientul poate conştientiza mai bine riscul la care se expune dacă săvârşeşte fapte contravenţionale iar opiniei publice i se dă satisfacţie prin promptitudinea şi eficacitatea acţiunii administrative, de aplicare a normelor contravenţionale precum şi siguranţă şi încredere în activitatea agenţilor publici.
*Legea cadru a contravenţiilor reglementează două categorii de prescripţii: prescripţia aplicării sancţiunii amenzii şi prescripţia executării sancţiunilor amenzii şi închisorii contravenţionale.
Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei iar în cazul contravenţiilor continue acest termen curge de la data constatării faptei. Contravenţia este continuă în situaţia în care încălcarea obligaţiei legale durează în timp. Prescripţia aplicării sancţiunii nu curge atâta timp cât fapta s-a aflat în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată iar ulterior s-a stabilit că ea constituie contravenţie, dacă sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului de 6 luni prevăzut de lege. Prescripţia operează totuşi dacă sancţiunea nu a fost aplicată în termen de un an de la data săvârşirii şi respectiv constatării faptei, dacă prin lege nu se dispune altfel.
*Prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte termene de prescripţie pentru aplicarea sancţiunilor contravenţionale. Bunăoară prin Legea 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată (94) se prevede că „dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute de lege se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei” iar prin Ordonanţa Guvernului 26/1993 privind traficul vamal de import al României (95) se instituie un termen de prescripţie de 5 ani pentru aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute de această ordonanţă. De asemenea Ordonanţa Guvernului 28/2002 privind valorile imobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate (96) prevede că „termenul de prescripţie pentru aplicarea sancţiunilor contravenţionale şi a executării sancţiunii contravenţionale este de 3 ani”.
*Executarea sancţiunii contravenţionale a amenzii se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenţiei, nu a fost comunicat în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii. Pe lângă acest termen special de prescripţie, executarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termenul general de a cere executarea silită a creanţelor bugetare de 5 ani care curge de la data încheierii anului financiar în care a luat naştere acest drept.(97)
*Modul de calcul al termenelor de prescripţie se face conform art.101 din Codul de procedură civilă. În consecinţă termenele stabilite pe ani şi luni se sfârşesc în ziua anului sau lunii corespunzătoare zilei de plecare. Dacă termenul începe în zilele de 29,30 sau 31 ale lunii şi se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi, acesta se va socoti împlinit în ziua cea din urmă a lunii respective. În cazul în care termenul de prescripţie se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, acesta se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
*Calitatea de militar în termen înlătură răspunderea administrativ-contravenţională întrucât sancţiunile contravenţionale nu se aplică acestei categorii de contravenienţi. Pentru faptele contravenţionale săvârşite de militarii în termen procesul verbal de constatare a contravenţiei se trimite comandantului unităţii din care face parte contravenientul care dacă constată că acesta este întemeiat, îi va aplica militarului măsuri disciplinare.