Clasificarea serviciilor publice

* În doctrina de drept public întâlnim numeroase clasificări a serviciilor publice care diferă de la un autor la altul şi de la sistemul de drept adoptat, în funcţie de gradul de evoluţie a gândirii juridice din momentul elaborării construcţiei teoretice, pe baza legislaţiei în vigoare şi a opţiunilor autorilor.
* Bunăoară un autor(25) clasifică serviciile publice după forma de organizare în: organe ale administraţiei publice, instituţii publice, regii autonome de interes public iar după obiectul de activitate în: servicii pentru păstrarea ordinii şi apărare a ţării, servicii financiare şi fiscale, servicii de învăţământ, servicii de asistenţă socială şi igienă, servicii de artă şi cultură şi servicii economice.
* În doctrina franceză în general se face distincţie între serviciile administrative, industriale şi comerciale avându-se în vedere obiectul şi regimul lor juridic.(26)
* Într-o analiză detaliată(27) preluată şi în literatura noastră(28) serviciile publice sunt clasificate după mai multe criterii. Astfel, după obiectul lor serviciile publice se disting în servicii administrative, industriale, comerciale şi sociale.
* După modul de realizare a interesului general se deosebesc următoarele categorii de servicii publice:
a) servicii care au ca scop satisfacerea directă şi individuală a particularilor;
b) servicii care procură particularilor avantaje personale, fără ca aceştia să intre în contact cu serviciul;
c) servicii destinate întregii colectivităţi fără ca indivizii să resimtă personal şi direct beneficiul lor (apărarea naţională, serviciul diplomatic, cercetarea ştiinţifică etc.).
* Din punct de vedere al gradului de extensie a serviciilor publice se disting: servicii naţionale sau de importanţă naţională, organizate la nivelul întregului teritoriu şi servicii locale care la noi pot fi judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale. În ce priveşte relaţiile cu sectorul privat pot fi deosebite serviciile publice monopolizate de către colectivităţile publice şi serviciile care se exercită de către administraţia publică în paralel şi în regim concurenţional cu serviciile particulare. În fine, după modul de gestionare se mai face distincţie între serviciile exploatate în regie sau stabiliment public şi serviciile exploatate în regim privat.
* Pentru activitatea practică prezintă interes clasificarea serviciilor publice în servicii administrative, industriale şi comerciale care relevă natura şi regimul juridic ale serviciilor publice precum şi clasificarea acestora conform modului lor de gestionare.
* Serviciile publice administrative sunt administrate de către persoane publice fiind cele la care se recurge cel mai des, cum sunt bunăoară instituţiile de învăţământ, instituţiile sanitare, muzeele, etc. Ele se caracterizează printr-o gestionare în regim public supusă dreptului administrativ. Astfel, actele unilaterale sunt acte de autoritate, contractele pe care le încheie sunt contracte administrative, bunurile lor beneficiază de protecţia domenialităţii publice, muncile au caracterul de munci publice iar personalul acestora are calitatea de funcţionari publici.
* Mijloacele financiare ale serviciului public administrativ sunt alocate de la buget din impozite şi taxe sau provin din subvenţii publice.
* Utilizatorii serviciilor publice adminstrative dispun, în condiţiile legii, de dreptul de acces la aceste servicii şi pot solicita buna lor funcţionare. Ei însă nu pot solicita menţinerea serviciului iar administraţia publică poate modifica unilateral situaţia serviciului administrativ.
* Serviciile publice industriale şi comerciale sunt administrate de particulari, fiind supuse unui regim juridic de drept privat atât în relaţiile cu destinatarii lor, cât şi în ce priveşte responsabilitatea acestora. Personalul acestor servicii este supus regulilor dreptului muncii având calitatea de salariaţi.
* Mijloacele financiare ale srviciilor publice industriale şi comerciale sunt procurate prin încasarea preţului serviciului prestat sau din redevenţă fiind gestionate printr-o activitate privată.