Relaţiile din cadrul administraţiei publice

3.1 Consideraţii generale

- Realizarea administraţiei publice presupune mai multe categorii de relaţii, care se stabilesc între autorităţile administrative, între acestea şi cetăţeni sau cu alte autorităţi publice.

1. Relaţiile de autoritate care pot fi de:
• autoritate externă faţă de alte autorităţi, ce fac parte din aceiaşi formă de administraţie
• autoritate internă faţă de structurile organizatorice interne şi funcţionarii acelui organ.
- În cadrul relaţiilor de autoritate se disting:
• relaţiile ierarhice determinate de: -structura ierarhică a autorităţilor administrative, şi de necesitatea subordonării funcţionarului inferior celui superior,
- Conţinutul relaţiilor ierarhice constă în dreptul organului supraordonat de a conduce, de a îndruma, de a coordona şi de a controla activitatea organului subordonat care în mod corespunzător are obligaţii corelative, decurgând din aceste drepturi.
- Subordonarea administrativă poate fi directă şi indirectă, pe orizontală sau pe verticală.
• relaţii funcţionale, bazate pe o anumită competenţă specifică.


Subordonarea directă priveşte acele părţi ale raportului ierarhic între care nu se interpune nici o altă autoritate administrativă,
Subordonarea indirectă presupune una sau mai multe trepte ierarhice care mijlocesc relaţia ierarhică.
Subordonarea pe orizontală presupune relaţii ierarhice între autorităţile de la acelaşi nivel teritorial (Guvern- ministere)
Subordonarea pe verticală se întemeiază pe relaţii între autorităţi de la nivel teritorial diferit (Guvern-prefect).
2. Relaţiile de colaborare:
- statornicite între autorităţile administrative, indiferent de forma de administraţie
- pot fi: obligatorii, având ca temei o prevedere legală sau
facultative.

3. Relaţiile de coordonare:
- nu izvoresc dintr-un raport ierarhic, ci dintr-o prevedere legală.
- privesc corelarea, armonizarea şi sincronizarea unor activităţi sociale de interes comun într-o unitate de scop şi acţiune, prin atribuţii de îndrumare şi orientare.
- Ex: consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

4. Relaţii de prestări servicii care au pondere însemnată în înfăptuirea administraţiei publice.

5. Relaţiile de control care pot fi de control extern sau control intern.


3.2. Relaţiile din cadrul administraţiei guvernamentale

- Autorităţile care înfăptuiesc administraţia guvernamentală= subordonate ierarhic, având în fruntea lor Guvernul, care are menirea de a asigura realizarea politicii interne şi externe a ţării, precum şi conducerea generală a administraţiei publice.
- Între aceste autorităţi se stabilesc relaţii ierarhice atât pe orizontală, cât şi pe verticală, precum şi relaţii directe şi indirecte.
- În baza dreptului de conducere, autorităţile supraordonate pot emite acte obligatorii pentru autorităţile subordonate şi au obligaţia verificării executării măsurilor dispuse, pentru a asigura unitatea de acţiune a administraţiei
- Totodată autorităţile supraordonate pot da îndrumări obligatorii, în legătură cu toate aspectele ce privesc activitatea autorităţilor inferioare.
- prerogativele relaţiilor ierarhice sunt limitate deşi organul supraordonat poate interveni în activitatea celui subordonat, el nu poate să-l înlocuiască şi să-i exercite atribuţiile.
* excepţii: organul supraordonat, în baza dreptului de autoritate normativă, poate abroga actele normative cu forţă juridică inferioară şi chiar le poate înlocui cu alte reglementări + actele individuale ale autorităţilor inferioare pot fi suspendate, revocate sau anulate în condiţiile legii.
- Relaţiile ierarhice presupun şi dreptul de control general asupra activităţii organului subordonat atât sub aspectul legalităţii, cât şi al oportunităţii.


3.3. Relaţiile din cadrul administraţiei autonome

- Autorităţile care alcătuiesc administraţia autonomă de specialitate sunt organizate pe principiul independenţei având fiecare o autonomie funcţională.
- Între aceste autorităţi nu există relaţii ierarhice, ci doar funcţionale, determinate de o competenţă specifică.
- Relaţiile dintre administraţia publică judeţeană şi cea locală au la bază principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării, în rezolvarea problemelor comune.
- În relaţiile dintre administraţia publică locală şi cea judeţeană, nu există raporturi de subordonare.
- Consiliul local şi primarul sunt autorităţi care au aceiaşi legimitate fiind constituite prin votul direct al cetăţenilor nu există relaţii de subordonare, ci relaţii de colaborare şi de control reciproc intre ele doua
- În cadrul fiecărei autorităţi administrative autonome se stabilesc relaţii de autoritate internă bazate pe principiul subordonării ierarhice.


3.4 Relaţiile dintre administraţia guvernamentală şi
cea autonomă

- Guvernul potrivit programului său de guvernare, acceptat de către Parlament, exercită conducerea generală a administraţiei publice, pentru a asigura realizarea interesului general la nivel naţional.
între Guvern şi autorităţile administrative autonome de specialitate, se stabilesc relaţii de autoritate funcţională şi nu de subordonare ierarhică.
- Guvernul, în baza delegării legislative emite ordonanţe obligatorii pentru toate autorităţile administraţiei publice.
- hotărârile normative ale Guvernului sunt obligatorii şi pentru autorităţile administraţiei autonome, în măsura în care nu încalcă principiul autonomiei funcţionale şi a independenţei acestora.
- Guvernul exercită o supraveghere generală asupra activităţii autorităţilor autonome de specialitate şi un drept de control de tutelă administrativă, asupra autorităţilor constituite potrivit principiului autonomiei locale.
- Între autorităţile administraţiei guvernamentale şi cele ale administraţiei autonome, se pot stabili şi relaţii de colaborare privind desfăşurarea anumitor activităţi.
- Autorităţile centrale autonome fiind specializate în anumite domenii ale activităţii sociale, pot da îndrumări obligatorii celorlalte autorităţi administrative, chiar dacă nu se află în raporturi ierarhice, în problemele de specialitate strict determinate de lege. Totodată ele au un drept de control specific, asupra acestor autorităţi administrative.



3.5 Relaţiile dintre administraţia guvernamentală şi
organizaţiile nonguvernamentale

- intre Guvern şi organizaţiile nonguvernamentale se stabilesc relaţii de autoritate funcţională.
- În activitatea lor, organizaţiile nonguvernamentale trebuie să respecte măsurile normative ale Guvernului, fără ca acesta să le încalce independenţa funcţională.
- Organizaţiile nonguvernamentale, realizând însă o administraţie publică indirectă, relaţiile Guvernului cu aceste organisme pot fi şi de colaborare, fie obligatorie potrivit legii, fie facultativă.


3.6 Relaţiile administraţiei publice cu cetăţenii

Relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice şi cetăţeni pot fi:
• relaţii de colaborare directă sau indirectă,
• relaţii de utilizare a serviciilor publice şi
• relaţii de autoritate, administraţii subordonându-se autorităţilor administrative.
- Cetăţenii sprijină realizarea administraţiei publice semnalând în baza dreptului de petiţionare, deficienţele manifestate în activitatea administraţiei, în vederea adoptării măsurilor necesare pentru remedierea acestora şi îmbunătăţirea acţiunii administrative.
- În baza accesului participativ a cetăţenilor la realizarea treburilor publice, administraţii pot contribui prin mijloace specifice, la realizarea unor interese generale fie individual, fie grupaţi în diferite forme organizatorice.