Consiliul Local- Presedintele de sedinta, Comisiile de specialitate, Statutul Juridic al Consilierului Local, Competenta CL, Dizolvarea CL

. Preşedintele de şedinţă

*Odată cu constituirea consiliului local se procedează şi la alegerea preşedintelui de şedinţă. Alegerea se face prin votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, pe o perioadă de cel mult 3 luni. Acelaşi consilier poate fi ale preşedinte de şedinţă cel mult de două ori pe durata unui mandat, cu condiţia ca alegerea să nu fie succesivă. După alegerea preşedintelui de şedinţă acesta preia conducerea lucrărilor consiliului iar rezultatul alegerii se consemnează în Hotărârea nr.4.
*Hotărârile 1-4 se semnează de către preşedintele de vârstă şi de cei doi asistenţi ai acestuia şi se contrasemnează de către secretar.
Consilierul ales ca preşedinte de şedinţă, în perioada exercitării mandatului poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor, cu votul majorităţii consilierilor în exerciţiul mandatului.
*Într-o părere se susţine că dispoziţia legală referitoare la termenul maxim de 3 luni de exercitare a funcţiei de preşedinte de şedinţă este inutilă, dacă ne raportăm la dispoziţia imediat următoare, care condiţionează schimbarea din funcţie de iniţiativa unei treimi din numărul consilierilor. Cu alte cuvinte dacă această iniţiativă nu există, preşedintele ales în şedinţa de constituire va rămâne mai departe în funcţie, chiar şi după expirarea termenului iniţial de 3 luni. El va putea fi schimbat însă, oricând în timpul mandatului, cu respectarea condiţiilor legale(45).
*Această interpretare nu poate fi primită faţă de dispoziţiile imperative legale care reglementează instituţia preşedintelui de şedinţă. Astfel potrivit art. 37 din Legea 215/2001 preşedintele de şedinţă se alege pe o perioadă de cel mult 3 luni. La împlinirea termenului de 3 luni, însărcinarea consilierului respectiv cu funcţia de preşedinte de şedinţă încetează de drept. In acest sens sunt şi dispoziţiile legale ale articolului 9 din Ordonanţa nr.35/2002 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale aprobată cu modificări prin Legea 673/2002 (46) care prevăd că durata mandatului preşedintelui de şedinţă nu poate fi mai mare de 3 luni. Prin urmare art.37 alin.2 din Legea 215/2001 se referă la schimbarea preşedintelui de şedinţă din funcţia în care a fost ales pe perioada exercitării mandatului legal de 3 luni.
*În exercitarea funcţiei, preşedintele de şedinţă are următoarele atribuţii principale:
a) conduce şedinţele consiliului local;
b) supune votului consilierilor proiectele de hotărâri, asigură numărarea voturilor contra şi a abţinerilor;
c) semnează hotărârile adoptate de consiliul local chiar dacă a votat împotriva adoptării acestora precum şi procesul verbal al şedinţei;
d) asigură menţinerea ordinii şi respectarea regulamentului de desfăşurare a şedinţelor;
e) supune votului consilierilor orice problemă care intră în competenţa de soluţionare a consiliului;
Preşedintele de şedinţă îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local.


4.4 Comisiile de specialitate

* După constituire, consiliul local îşi organizează comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate, în funcţie de specificul, locul şi nevoile activităţii sale. Domeniile de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate sunt agricultura, activităţile economico-financiare, activităţile social-culturale şi culte, învăţământ, sănătate şi familie, amenajarea teritoriului şi urbanism, muncă şi protecţie socială, protecţia copilului, protecţia mediului şi turism, activitatea juridică şi de disciplină şi validarea mandatelor. Consiliul local poate hotărî organizarea de comisii de specialitate şi în alte domenii de activitate sau o comisie să aibă în obiectul de activitate, două sau mai multe domenii.
* Comisiile de specialitate sunt alcătuite din consilieri care au de regulă pregătirea profesională în domeniul în care funcţionează comisia respectivă. Numărul membrilor comisiilor de specialitate este întotdeauna impar şi se stabileşte de către consiliul local. In alcătuirea comisiilor de specialitate se ţine seama de numărul de locuri ce revine fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenţi care se stabileşte de asemenea de către consiliul local, în funcţie de ponderea acestora în cadrul consiliului. Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri iar a consilierilor independenţi de către consiliu, avându-se în vedere atât pregătirea profesională a acestora, cât şi domeniul în care îşi desfăşoară activitatea. Un consilier poate face parte din 1-3 comisii de specialitate dintre care una este comisia de bază şi numai pentru activitatea desfăşurată la această comisie se va achita indemnizaţia de şedinţă.
* Operaţiile desfăşurate în cadrul procedurii de constituire a comisiilor de specialitate, numărul şi denumirea acestora, numărul membrilor fiecărei comisii şi modul de stabilire a locurilor ce revin fiecărui grup de consilieri sau consilieri independenţi precum şi componenţa nominală a acestora se stabilesc prin Hotărârea nr.6 a consiliului local.
* După organizarea comisiilor de specialitate, fiecare comisie îşi alege prin votul deschis al majorităţii consilierilor care o compun câte un preşedinte şi câte un secretar.
* Comisia de specialitate lucrează în şedinţe care de regulă sunt publice, însă ea poate hotărî ca unele şedinţe sau dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi să se desfăşoare cu uşile închise. La activitatea comisiei pot participa, în calitate de invitaţi, specialişti din cadrul aparatului propriu al consiliului local sau din afara acestuia, în special de la unităţile aflate în subordinea consiliului. Consilierii care au făcut propunerile ce stau la baza lucrărilor comisiei au dreptul să participe la activitatea acestora. Comisia de specialitate lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor şi i-a hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi. Votul în comisii este de regulă deschis însă în anumite situaţii comisia poate hotărî ca acesta să fie în secret, stabilindu-se de la caz la caz şi modalitatea de exprimare a acestuia.
* Convocarea şedinţelor comisiei de specialitate se face de către preşedintele acesteia cu cel puţin 3 zile înainte iar ordinea de zi se aprobă de comisie la propunerea preşedintelui. Oricare dintre membrii comisiei poate cere includerea pe ordinea de zi şi a altor probleme. Participarea membrilor comisiei la şedinţele acesteia este obligatorie. În caz de absenţă la şedinţa comisiei de bază, consilierului respectiv nu i se acordă indemnizaţia de şedinţă.
* Şedinţele comisiilor de specialitate se desfăşoară de regulă, înaintea şedinţelor consiliului, atunci când ordinea de zi a şedinţei acestuia cuprinde probleme sau proiecte de hotărâri asupra cărora se solicită avizul. Pentru dezbaterea proiectelor de hotărâri sau a celorlalte probleme repartizate comisiei, preşedintele acesteia desemnează un consilier care va face în cadrul şedinţei o scurtă prezentare a problemei aflate pe ordinea de zi dacă o astfel de prezentare nu este făcută chiar de iniţiator. După dezbaterea proiectelor de hotărâri consilierul desemnat de preşedinte va redacta avizul comisiei, pe baza amendamentelor şi a propunerilor formulate de membrii acesteia care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor prezenţi. *Avizele întocmite de comisie trebuie să cuprindă separat, cu motivarea necesară, atât amendamentele şi propunerile acceptate, cât şi cele respinse. După întocmirea lor, avizele se prezintă secretarului unităţii administrativ-teritoriale care se va îngriji de multiplicarea şi difuzarea acestora către consilieri.
* Avizele comisiilor de specialitate sunt consultative iar consiliul local poate să ţină seama sau nu, de conţinutul acestora. Hotărârea adoptată însă fără un astfel de aviz, când legea prevede obligativitatea acestuia este nelegală şi poate fi desfiinţată pe calea contenciosului administrativ.
* Lucrările comisiei de specialitate se consemnează prin grija secretarului acesteia, într-un proces-verbal care se semnează de către preşedinte şi secretar. Preşedintele comisiei poate încuviinţa ca procesele verbale ale şedinţelor să fie consultate şi de către alte persoane interesate care nu au participat la şedinţă, cu excepţia proceselor-verbale întocmite în şedinţele ale căror lucrări s-au desfăşurat cu uşile închise. Activitatea comisiilor de specialitate poate fi verificată printr-o anchetă hotărâtă de consiliul local, la cererea a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.
* În situaţia în care în urma dezbaterilor din şedinţa consiliului local se constată că se impun modificări de fond în conţinutul proiectelor hotărârii avizate, preşedintele de şedinţă poate hotărî retrimiterea proiectului pentru reexaminare de către comisie sau compartimentul de specialitate care a întocmit avizul sau raportul, după caz.
* Pe lângă comisiile de specialitate, consiliile locale pot organiza din proprie iniţiativă sau la iniţiativa primarului, comisii speciale de analiză şi verificare pe o perioadă determinată. Componenţa comisiei speciale, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţilor acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliului local iar membrii comisiei acţionează în limitele stabilite prin hotărâre.
* După finalizarea activităţii sale, comisia de analiză şi verificare prezintă consiliului local, în termenul stabilit de acesta, raportul întocmit în urma analizelor şi verificărilor efectuate. Alături de concluziile analizei şi verificării, raportul comisiei speciale poate cuprinde, dacă este cazul, propuneri concrete de îmbunătăţire a activităţii analizate sau verificate.


4.5 Statutul juridic al consilierului local

* Pentru a defini statului consilierului local trebuie avute în vedere condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege pentru aleşii locali, incompatibilităţile funcţiei de consilier cu alte funcţii publice, durata şi modul de exercitare a mandatului de consilier local precum şi încetarea calităţii de ales local.
* Condiţiile de eligibilitate pentru funcţia de consilier sunt prevăzute în Constituţie şi în legea alegerilor locale. Astfel, potrivit legii pot fi aleşi consilieri numai cetăţenii care au calitatea de alegători, au împlinit vârsta de 23 de ani inclusiv până în ziua alegerilor, au cetăţenie română şi domiciliul în unitatea administrativ-teritorială în care urmează să fie aleşi şi nu au calitatea de magistrat sau de militar activ ori de funcţionar public, căruia îi este interzisă asocierea în partide politice. Nu pot candida la funcţia de consilier persoanele alienate sau debile mintal, care au fost puse sub interdicţie şi persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărârea judecătorească.
* Preocuparea legiuitorului pentru asigurarea unui statut independent, neutru şi obiectiv al aleşilor locali, în activitatea de îndeplinire a mandatului încredinţat de comunitate, se materializează prin instituirea regimului actual al incompatibilităţii funcţiei de consilier cu alte demnităţi publice.
* Prin incompatibilitate se înţelege imposibilitatea legală ca un funcţionar public să exercite anumite funcţiuni, mandate sau profesiuni în mod simultan iar aceasta derivă din principiul separaţiei puterilor în stat sau din considerarea că funcţionarul public trebuie să se consacre în întregime funcţiei pe care o ocupă. (47) Incompatibilităţile pot fi constituţionale sau legale.
* Potrivit legii funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu:
a) funcţia de primar sau viceprimar;
b)funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefectului din judeţul respectiv ;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
f) funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
g) calitatea de deputat sau senator;
h) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora.
* Incompatibilităţile stabilite de lege nu duc la ineligibilitate cu excepţia calităţii de consilier, în mai multe consilii, deoarece potrivit art.6 alin.4 din Legea 70/1991 (modificată) privind alegerile locale, o persoană poate candida pentru un singur consiliu local.
* Prin urmare, persoanele care deţin funcţii incompatibile cu calitatea de consilier, pot candida şi pot fi alese, în consiliul local întrucât incompatibilitatea intervine numai după validarea mandatului. În această situaţie cel în cauză trebuie să opteze în termen de 10 zile de la validare pentru calitatea de consilier. În caz contrar la şedinţa de consiliu următoare, preşedintele de şedinţă va supune validării, mandatul supleantului celui în cauză, de pe lista pe care a candidat, ne mai fiind nevoie de adoptarea unei hotărâri de invalidare sau de constatare a încetării mandatului, care apoi să fie declarat vacant.
* Renunţarea la mandatul de consilier trebuie să se facă în mod expres, fără echivoc, în intervalul celor zece zile prevăzute de lege şi nu are semnificaţia juridică a demisiei. Calculul termenului de 10 zile de face conform articolului 101 din Codul de procedură civilă. Dacă alesul local nu şi-a exprimat opţiunea în termenul legal, consiliul local va constata încetarea de drept al mandatului de consilier, printr-o hotărâre adoptată la iniţiativa primarului sau a consilierilor.
* Consilierii locali şi judeţeni precum şi preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, sunt supuşi regimului juridic al conflictului de interese. Conform legii, nu pot lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor organului colegial. Hotărârile adoptate cu încălcarea acestei interdicţii sunt nule de drept iar nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ, la solicitarea oricărei persoane interesate.
* Potrivit legii prin noţiunea de aleşi locali se înţelege primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni. În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor, aleşii locali îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
* În ce priveşte mandatul aleşilor locali, legea prevede o durată a acestuia de 4 ani care începe să curgă odată cu depunerea jurământului de credinţă şi se încheie la data constituirii consiliului nou ales. În caz de război sau catastrofă mandatul consiliului local poate fi prelungit, numai prin lege organică. Dacă în cursul unui mandat consiliul local este dizolvat, noii consilieri aleşi, vor încheia mandatul predecesorilor lor. Această soluţie se aplică şi în cazul organizării unor noi unităţi administrativ-teritoriale.
* Pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului şi pentru hotărârile care le-au votat în cadrul şedinţelor consiliului local, consilierii răspund solidar sau după caz, în nume propriu.
* Răspunderea solidară a consilierilor intervine în situaţia în care prin activitatea consiliului ori prin hotărârile adoptate s-au adus prejudicii patrimoniului public sau privat, al unităţilor administrativ-teritoriale. Răspunderea solidară priveşte numai pe consilierii care au votat pentru adoptarea hotărârii respective, nu şi pe cei care au votat împotrivă sau au lipsit de la o şedinţă ori s-au abţinut deoarece conform regulamentului –cadru abţinerile se contabilizează la voturi contra. În acest scop, în procesul verbal al şedinţei consiliului local se consemnează, în mod obligatoriu rezultatul votării iar la cererea consilierilor, votul lor va fi consemnat nominal.
* Pentru săvârşirea de infracţiuni, în timpul exercitării mandatului, consilierul local răspunde penal în condiţiile legii penale. Dacă a fost arestat preventiv, mandatul consilierului se suspendă de drept până la soluţionarea definitivă a cauzei iar în situaţia în care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, mandatul alesului local încetează de drept, cu data emiterii ordinului de constatare a suspendării. Legea nu reglementează situaţia consilierului nearestat preventiv pentru săvârşirea de fapte penale dar care a fost trimis în judecată şi a fost condamnat definitiv, la o pedeapsă fără privare de libertate. Ca urmare, consilierul în cauză îşi poate exercita în continuare mandatul. O astfel de situaţie trebuie reglementată legal, în aşa fel încât să se asigure prestigiul funcţiei de consilier local.
* În cazul în care alesul local a fost arestat preventiv şi apoi suspendat de drept din funcţie, iar în urma hotărârii judecătoreşti definitive a fost găsit nevinovat, cel în cauză are dreptul la despăgubiri în condiţiile legii. Temeiul legal al dreptului la despăgubire sunt prevederile art.504-507 din Codul de procedură penală care reglementează repararea pagubelor pentru condamnaţi şi arestaţi pe nedrept şi nu dispoziţiile Legii contenciosului administrativ. *În consecinţă acţiunea patrimonială nu poate fi promovată împotriva prefecturii şi a prefectului care a emis ordinul de suspendare din funcţie, ci împotriva Statului român care va fi citat prin Ministerul Finanţelor Publice.
* Răspunderea juridică, nu exclude răspunderea politică a consilierului local, care în condiţiile actuale, este numai de ordin electoral şi faţă de formaţiunea politică din care face parte.
* Exercitarea mandatului de ales local presupune unele drepturi şi obligaţii ale consilierului local. Astfel după validarea alegerilor, consilierului local i se eliberează legitimaţia de consilier şi semnul distinctiv prevăzut de statutul aleşilor locali. Pentru participarea la şedinţele consiliului şi ale comisiei de specialitate de bază, consilierul primeşte o indemnizaţie de şedinţă în cuantumul şi în condiţiile prevăzute de lege. Totodată consilierul are dreptul la diurna de deplasare şi la plata cheltuielilor de transport şi de cazare pentru activităţile prilejuite de exercitarea mandatului. Orice schimbare survenită în activitatea consilierului pe durata mandatului său, se aduce la cunoştinţa acestuia, în cel mult 10 zile de la data producerii schimbării.
* În timpul exercitării mandatului aleşii locali pot adresa întrebări sau pot formula interpelări. Întrebările se adresează, în scris sau oral, primarului, viceprimarului şi secretarului unităţii administrativ-teritoriale precum şi şefilor compartimentelor din aparatul propriu al consiliului local sau ai serviciilor şi unităţilor subordonate. Prin întrebare se solicită informaţii cu privire la un fapt necunoscut. Cei întrebaţi sunt obligaţi să răspundă în scris sau oral, imediat sau dacă nu este posibil, în următoarea şedinţă a consiliului.
* Interpelarea constă într-o cerere prin care se solicită explicaţii în legătură cu un fapt cunoscut. Cel interpelat are obligaţia de a răspunde în scris, până la următoarea şedinţă a consiliului sau oral, la prima şedinţă, potrivit solicitării autorului interpelării. Interpelările pot fi adresate aceloraşi persoane ca şi întrebările.
* Consilierul local este obligat să participe la şedinţele consiliului sau ale comisiilor de specialitate din care face parte. Pentru motive temeinice consilierul poate absenta de la unele şedinţe, dar numai cu aprobarea consiliului sau a preşedintelui comisiei de specialitate, după caz. Dacă consilierul absentează nemotivat la două şedinţe consecutive va fi sancţionat conform statului aleşilor locali.
* Consilierii mai sunt obligaţi ca în îndeplinirea mandatului să organizeze periodic întâlniri cu cetăţenii şi să acorde audienţe ia anual, să prezinte un raport de activitate care va fi făcut public, prin grija secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Audienţele şi raportul anual au menirea de a spori responsabilitatea şi iniţiativa consilierilor în rezolvarea treburilor publice.
* Mandatul de consilier poate înceta de drept înainte de împlinirea termenului prevăzut de lege în mai multe cazuri care privesc:
demisia alesului local;
schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;
imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care mandatul de consilier a fost suspendat ca urmare a arestării preventive;
constatarea după validarea mandatului că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind alegerile locale; condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate;
punerea sub interdicţie judecătorească;
lipsa nemotivată de la 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului local şi
decesul consilierului.
*Mandatul de consilier mai încetează în cazul dizolvării consiliului local în situaţiile şi condiţiile prevăzute de lege. Încetarea de drept al mandatului consilierului se constată de consiliul local prin hotărâre, la iniţiativa primarului sau a oricărui consilier.
* Hotărârea consiliului local prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier, în cazurile de schimbare a domiciliului, de imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive şi a lipsei nemotivate de la 3 şedinţe ordinare consecutive poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare iar instanţa este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile. *In acest caz procedura prealabilă nu se mai efectuează iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă. În celelalte cazuri, cei vizaţi pot ataca hotărârea consiliului local,la instanţa de contencios administrativ în condiţiile dreptului comun. Prin urmare este fără temei, susţinerea că în această din urmă situaţie, nu ar exista calea de atac împotriva hotărârilor consiliului local, de constatare a încetării de drept a mandatului de consilier. (50)
* Pe lângă încetarea de drept a mandatului de consilier Legea administraţiei publice locale reglementează instituţia suspendării de drept a mandatului de ales local care intervine în cazul în care consilierul a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată, prefectului, care prin ordin constată suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului care îl poate ataca la instanţa de contencios administrativ. Suspendarea durează până la soluţionarea definitivă a cauzei.


4.6 Competenţa consiliilor locale

* Competenţa organelor administraţiei publice locale desemnează, ansamblul atribuţiilor autorităţilor autonome locale,stabilite de Constituţie şi legile în vigoare, pe care le realizează în numele şi în interesul comunităţilor locale precum şi în limitele prevăzute de lege. Atribuţiile reprezintă prerogativele legale, aptitudinile legale sau drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru realizarea unei activităţi determinate. Prin urmare, atribuţiile alcătuiesc competenţa unei autorităţi administrative.
* Legea administraţiei publice locale utilizează în mai multe articole termenii de competenţe şi atribuţii în mod consecutiv creând impresia că cei doi termeni ar avea un înţeles diferit şi ne aflăm în prezenţa a două concepte distincte. Acest mod de reglementare a competenţei şi a atribuţiilor autorităţilor autonome locale este defectuos şi necorespunzător rigorii ştiinţifice. (51).
* În realizarea acţiunii administrative, consiliul local este înzestrat cu o competenţă materială generală întrucât poate decide în orice problemă de interes local, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor autorităţi publice . Deşi competenţa materială are un caracter obligatoriu, consiliul local are potrivit legii un drept de apreciere (de oportunitate) în privinţa momentului în care urmează să fie realizate anumite atribuţii sau a modalităţilor de înfăptuire a acestora ori a exercitării lor în timp optim, cu cheltuieli minime şi folosind mijloacele care corespund cel mai bine scopului legii.
*Exercitarea competenţei consiliului local se face însă în condiţiile legii şi sub controlul de tutelă administrativă a administraţiei guvernamentale, având în vedere că Guvernul, potrivit dispoziţiilor constituţionale, asigură conducerea generală a administraţiei publice în România.
* Din punct de vedere teritorial competenţa consiliului local este limitată la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, în care a fost ales şi funcţionează în mod legal.
* Atribuţiile consiliului local fiind de natură politico-administrativă şi financiară sunt deosebit de complexe şi privesc atât conducerea prin buget a treburilor publice locale, gestionarea patrimoniului comunităţii locale, dezvoltarea în perspectivă a localităţii, prestarea de servicii publice uzuale şi integrarea şi cooperarea pe plan intern şi extern, cât şi constituirea altor autorităţi ale autonomiei locale precum şi organizarea internă a aparatului propriu şi a serviciilor publice de specialitate aflate sub autoritatea consiliului local. Aceste atribuţii sunt prevăzute în legea cadru a administraţiei publice locale şi în alte legi speciale precum şi în statutul unităţii administrativ-teritoriale.
* În literatura de specialitate atribuţiile autorităţilor autonome locale sunt analizate într-o manieră sistematică, utilizându-se diferite criterii de clasificare.
* Bunăoară într-o opinie, în funcţie de natura activităţilor realizate, se evocă următoarele categorii de atribuţii:
a) atribuţii în domeniul economic şi financiar;
b) atribuţii în domeniul social, urbanistic, cultural şi ştiinţific;
c) atribuţii de natură organizatorică;
d) atribuţii referitoare la respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti ;
e) atribuţii referitoare la acordarea unor titluri de onoare şi stabilirea legăturilor cu alte localităţi;
f) alte atribuţii.(52)
* Într-o altă opinie se face referire şi al alte categorii de atribuţii pentru consiliile locale care vizează constituirea altor autorităţi ale autonomiei locale, ce nu pot fi delegate, atribuţii de organizare internă, atribuţii de dezvoltare în perspectivă a localităţii, atribuţii de prestare a serviciilor publice uzuale şi atribuţii de integrare şi cooperare pe plan intern şi extern. (53)
* După criteriul importanţei lor, atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale sunt clasificate în atribuţii principale, comune tuturor autorităţilor autonome locale, indiferent de nivelul la care funcţionează şi atribuţii specifice, caracteristice unora sau mai multor categorii de organe de acelaşi gen. (54)
* O altă clasificare avută în vedere de acelaşi autor se referă la actul normativ în care sunt cuprinse, sens în care se disting atribuţii organice, prevăzute în legea cadru şi atribuţii speciale cuprinse în alte acte normative, completează competenţa aceloraşi organe în cele mai diverse domenii privind impozitele şi taxele locale, actele de stare civilă, ocrotirea minorilor, edilitar gospodăreşti, etc.
* A treia clasificare a autorului menţionat are în vedere obiectul atribuţiilor . Din acest punct de vedere atribuţiile se împart în atribuţii de natură economico-financiară, social culturale şi de protecţie, edilitar gospodăreşti şi politico-administrative.
* Doctrina de drept administrativ cunoaşte şi alte clasificări, în timp ce alţi autori se mărginesc la enumerarea atribuţiilor administraţiei publice locale aşa cum sunt ele precizate în dispoziţiile legale.
Dizolvarea consiliului local
DIZOLVAREA CL:
* Dizolvarea consiliului local poate fi de drept când intervine un fapt juridic producător de consecinţe juridice, fiind prevăzut în mod expres de lege şi de fapt, care presupune o manifestare unilaterală de voinţă, printr-un act juridic administrativ.
* Dizolvarea de drept a consiliului local intervine în următoarele 3 situaţii: a) consiliul nu se întruneşte timp de 3 luni consecutiv; b) consiliul nu a adoptat în trei şedinţe consecutive nici o hotărâre şi ; c) numărul consilierilor s-a redus sub jumătate plus unu şi nu mai există posibilitatea completării consiliului prin supleanţi.
* Pentru a interveni sancţiunea dizolvării de drept, în cazul neîntrunirii consiliului local timp de 3 luni, trebuie să se constate că disfuncţionalităţile în activitatea consiliului se bazează pe conduită culpabilă a consilierilor şi nu privesc cauze obiective sau de forţă majoră.
* Prin dizolvarea de drept a consiliului local, dacă nu se adoptă nici o hotărâre în trei şedinţe consecutive, legiuitorul a urmărit să sancţioneze lipsa de interes a consilierilor faţă de obligativitatea soluţionării cu operativitate a treburilor publice ale comunităţii care i-a ales în funcţie. Deşi legea nu precizează,pe cale de interpretare, se deduce că şedinţele consecutive trebuie să fie ordinare.
* Aplicarea sancţiunii dizolvării de drept a consiliului local, în situaţia reducerii numărului de consilieri sub jumătate plus unu şi a imposibilităţii de a se completa cu supleanţi, urmăreşte asigurarea prezenţei obligatorii a unui anumit număr de consilieri, pentru ca activitatea consiliului să se desfăşoare în condiţii de legalitate.
* Situaţiile dizolvării de drept a consiliului local se comunică prefectului de către primar, viceprimar sau în absenţa acestora de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Prefectul va emite un ordin de constatare a producerii faptului juridic al dizolvării de drept al consiliului local şi va propune Guvernului organizarea de noi alegeri.
*Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesaţi, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare sau de la luarea la cunoştinţă iar instanţa de judecată este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile. Introducerea acţiunii în anularea ordinului prefectului suspendă executarea măsurii de dizolvare a consiliului local iar hotărârea instanţei de contencios administrativ este definitivă şi irevocabilă. Competenţa de soluţionare a acţiunii revine secţiei de contencios administrativ a tribunalului judeţean din raza de activitate a consiliului local.
* Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de exercitare a căii de atac împotriva ordinului prefectului sau de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins acţiunea consilierilor.
* Dizolvarea consiliului local printr-un act juridic administrativ poate interveni, în cazul în care, consilierii într-un interval de cel mult 6 luni au adoptat cel puţin 3 hotărâri care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă. Actul juridic de dizolvare, este hotărârea de Guvern care se adoptă la propunerea motivată a prefectului, bazată pe hotărârile judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.
* Potrivit legii consiliul local poate fi dizolvat prin manifestarea unilaterală de voinţă a prefectului şi a Guvernului. În consecinţă atât prefectul cât şi Guvernul dispun de un drept de apreciere în iniţierea sau adoptarea actului juridic de dizolvare.
* Hotărârea Guvernului de dizolvare a consiliului local poate fi atacată de oricare dintre consilieri la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data publicării acesteia în Monitorul oficial al României. În acest caz procedura prealabilă prevăzută de lege nu se mai efectuează iar introducerea acţiunii suspendă executarea măsurii de dizolvare.
* Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului după împlinirea unui termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de dizolvare sau de la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de respingere a acţiunii consilierilor, rămasă definitivă şi irevocabilă.
* Până la constituirea noului consiliu local, primarul, viceprimarul sau în absenţa acestora, secretarul unităţii administrativ-teritoriale vor rezolva problemele curente ale comunei sau oraşului potrivit legii.