Regimul juridic al contractului de concesiune

Regimul juridic al contractului de concesiune

* Contractul de concesiune se încheie în formă scrisă sub sancţiunea nulităţii absolute şi conţine două părţi: partea reglementară care cuprinde clauzele prevăzute în caietul de sarcini şi partea referitoare la alte clause contractuale, stabilite de către părţi prin acordul lor.
* Durata contractului de concesiune nu poate depăşi 49 de ani, începând de la data semnării lui şi se stabileşte în funcţie de perioada de amortizare a investiţiilor care urmează să fie realizate de către concesionar.
* Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioadă egală cu cel mult jumătate din durata sa iniţială, prin simplul accord de voinţă al părţilor şi se va derula fie în condiţiile stabilite iniţial, fie în alte condiţii asupra cărora s-a convenit odată cu prelungirea.
* Conţinutul contractului de concesiune îl constituie ansamblul drepturilor şi obligaţiilor părţilor contractante, ale concedentului şi respectiv a concesionarului. Relaţiile contractuale dintre concedent şi concesionar se bazează pe principiul echilibrului financiar al concesiunii, ce constă în realizarea egalităţii între avantajele acordate concesionarului şi obligaţiile care îi sunt impuse.
* Potrivit legii în derularea contractului de concesiune concedentul beneficiază: de dreptul de a obţine o redevenţă, odată cu transmiterea către concesionar a exploatării obiectului contractului care se face venit la bugetul de stat sau local, după caz; de dreptul de a impune clause contractuale de natură reglementară, pe cale unilaterală prin intermediul caietului de sarcini; de dreptul de a modifica unilateral contractul de concesiune pentru motive legate de apărarea interesului naţional sau local, după notificarea prealabilă a concesionarului şi de dreptul de a verifica modul în care sunt respectate clauzele contractului de concesiune, pe toată perioada derulării acestuia.
* În acelaşi timp concedentul este obligat să nu îl tulbure pe concesionar în exerciţiul drepturilor rezultate din contractul de concesiune şi să nu modifice în mod unilateral acest contract, în afară de cazurile prevăzute de lege. De asemenea concedentul este obligat să notifice concesionarului apariţia oricăror împrejurări de natură să aducă atingere drepturilor acestuia.
* În temeiul contractului de concesiune concesionarul dobândeşte dreptul de a exploata, în mod direct, pe riscul său şi pe răspunderea sa, bunurile activităţile şi serviciile publice care fac obiectul contractului, potrivit obiectivelor stabilite de către concedent. De asemenea concesionarul are dreptul de a folosi şi de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul concesiunii potrivit naturii bunului şi scopului stabilit de părţi prin contractul de concesiune. Totodată concesionarul are dreptul de a încheia contracte cu terţii pentru asigurarea şi valorificarea exploatării bunurilor, activităţii şi serviciilor publice care fac obiectul concesiunii, fără a putea transfera acestora drepturile dobândite prin contractul de concesiune.
* Pe durata derulării concesiunii obligaţiile generale ale concesionarului sunt următoarele:
a) să administreze şi să exploateze obiectul concesiunii cu diligenţă maximă, în regim de continuitate şi de permanenţă;
b)să conserve şi să dezvolte valoarea obiectului concesiunii pe durata contractului, fără a putea subconcesiona unei alte persoane în total sau în parte obiectul concesiunii;
c) să plătească redevenţa (preţul concesiunii) la valoarea prevăzută în ofertă şi în modul stabilit în caietul de sarcini;
d) să despăgubească pe concedent pentru pagubele produse prin culpa sa, în condiţiile stabilite în caietul de sarcini;
e) să pună la dispoziţia organelor de control toate evidenţele şi informaţiile solicitate;
f) să suporte toate cheltuielile ocazionate de instituirea concesiunii;
g) să plătească pe toată durata concesiunii, taxele şi impozitele datorate bugetului public;
h) obligaţia de raportare şi evidentă;
i) obligaţia de a păstra anumiţi furnizori şi beneficiari;
î) obligaţia de a-şi menţine pe toată durata concesiunii, sediul principal sau secundar în România;
k) să prevadă în actele juridice pe care le încheie şi îşi asumă obligaţii faţă de terţi sau dobândeşte drepturi prin prestaţii succesive, în legătură cu exploatarea obiectului concesionat, o clauză specială potrivit căreia autoritatea concedentă se va substitui concesionarului la încetarea concesiunii din orice cauză;
l) să restituie concedentului, la data încetării concesiunii, bunurile de retur, cu toate instalaţiile, dependinţele şi anexele lui, în mod gratuit şi liber de orice sarcini şi să încheie cu concedentul, un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect bunurile de preluare prevăzute ca atare, în caietul de sarcini şi stabilite prin contractul de concesiune, în privinţa cărora concedentul şi-a manifestat intenţia de a le dobândi;
m) să asigure continuitatea prestării activităţii sau serviciului public, în caz de încetare a contractului de concesiune din alte cauze decât prin ajungere la termen, potrivit condiţiilor stipulate în contract, până la preluarea acestora de către concedent;
n) să notifice de îndată pe concedent în vederea luării măsurilor care se impun pentru asigurarea continuităţii acrtivităţii sau serviciului public, dacă sesizează existenţa unor cauze sau iminenţa producerii unui eveniment de natură să conducă la imposibilitatea realizării obiectului concesiunii.
* Încetarea contractului de concesiune poate fi generată de un fapt juridic cum ar fi bunăoară expirarea duratei acestuia sau de un act juridic, fie prin manifestarea de voinţă a unei părţi sau a ambelor părţi contractante, fie ca o sancţiune, în urma neîndeplinirii clauzelor contractuale.
* Contractul de concesiune încetează de drept la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, în măsura în care părţile nu convin, în scris, prelungirea acestuia în condiţiile legii.
* Concedentul poate denunţa unilateral contractul de concesiune în cazul în care interesul naţional sau local o impune, cu plata unei despăgubiri juste şi prealabile de către concedent. În această situaţie concedentul va notifica intenţia de a denunţa unilateral contractul şi va menţiona cauzele care au determinat această măsură.
* În cazul nerespectării din culpă a obligaţiilor asumate de către una dintre părţi, prin contractul de concesiune sau al incapacităţii îndeplinirii acestora, cealaltă parte este îndreptăţită să ceară instanţei judecătoreşti sau arbitrale să se pronunţe cu privire la rezilierea contractului şi plata de daune interese.
* Contractul de concesiune poate înceta prin renunţarea concesionarului, dacă a intervenit faptul dispariţiei, dintr-o cauză de forţă majoră a bunului concesionat sau în cazul imposibilităţii obiective a concesionarului de a exploata obiectul concesiunii. În această situaţie concedentul nu poate fi obligat la plata vreunei despăgubiri pentru prejudiciul suferit de concesionar.