Forma actului administrativ unilateral

Forma actului administrativ unilateral

* Forma actului administrativ priveşte modalitatea în care se exprimă voinţa juridică cuprinsă în decizia autorului actului. Această voinţă poate fi exprimată în scris sau oral.
* Actele administrative nu sunt supuse unei forme externe determinate, întrucât nu există o formă comună pentru toate deciziile administrative. Totuşi metodologia generală de tehnică legislativă obligă autorii actelor administrative să respecte mai multe reguli care privesc: exprimarea în scris a voinţei juridice; modul de alcătuire a actului care trebuie să aibă anumite părţi constitutive ca de pildă titlu, formula introductivă, dispoziţii generale sau de principiu, dispoziţii de conţinut, dispoziţii finale şi tranzitorii; structurarea actului pe capitole, secţiuni, articole, alineate; modalitatea de scoatere din vigoare a actelor administrative, impunându-se principiul abrogării directe şi exprese; modul de redactare a actului care trebuie să se facă în limba română, într-o exprimare concisă şi accesibilă iar unde minorităţile naţionale au o pondere însemnată, conţinutul acestora se aduce la cunoştinţă publică şi în limba acestora.
* Expunerea în scris a voinţei juridice permite autorului actului o manifestare clară a voinţei sale, o aplicare întocmai şi dovada existenţei acesteia, în caz de litigiu. Totodată se asigură o mai bună respectare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi un control eficient de legalitate .
* În unele situaţii manifestarea de voinţă a autorităţilor administrative se face oral, când urgenţa problemei nu îngăduie exprimarea acesteia în scris sau când există o prevedere legală. Bunăoară Ordonanţa Guvernului 2/2001 aprobată prin Legea 180/2002 reglementează posibilitatea aplicării orale a avertismentului, ca sancţiune contravenţională.
* În cazul actelor normative forma scrisă este obligatorie şi reprezintă o condiţie de valabilitate a actului. Această obligativitate este impusă şi actelor administrative individuale, tot ca o condiţie a legalităţii acestora, când legea prevede astfel.
* Sancţiunea nerespectării acestor condiţii este nulitatea absolută .