Noţiunea de funcţionar public în dreptul penal

*Conceptul de funcţionar public din dreptul administrativ nu se identifică cu
noţiunea de funcţionar public din dreptul penal care are o accepţiune mai largă,
specifică acestei ramuri de drept.
* Prin sintagma funcţionar public din dreptul penal se înţelege orice persoană care
exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o
însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul autorităţilor publice,
instituţiilor publice sau altor persoane juridice de interes public care administrează,
folosesc sau exploatează bunurile proprietate publică, serviciile de interes public,
precum şi bunurile de orice fel, care potrivit legii sunt de interes public. În acest sens
noţiunea de funcţionar public priveşte calitatea specială a unei persoane de care se ţine seama fie la incriminarea faptelor şi sancţionarea subiectului activ al infracţiunii, fie
la ocrotirea specială a subiectului pasiv, al unei fapte penale.
* În consecinţă pentru stabilirea calităţii de funcţionar public potrivit
reglementării din dreptul penal, nu are relevanţă titlul însărcinării sau modalitatea
învestirii întrucât această calitate o pot avea şi persoanele care exercită temporar, cu
orice titlu şi indiferent cum au fost învestite, o însărcinare de orice natură, în serviciul
unităţilor prevăzute de lege.
* În dreptul administrativ funcţionarul public este supus învestirii legale fiind
depozitarul puterii publice şi face parte dintr-o autoritate sau instituţie publică, pe când
în dreptul penal, funcţionar public poate fi persoana fizică indiferent de modul
învestirii în funcţie care exercită o însărcinare de orice natură, chiar dacă nu este
angajată la una din unităţile prevăzute de lege. Prin urmare condiţia esenţială în
stabilirea calităţii de funcţionar public, în dreptul penal este existenţa raportului de
serviciu prevăzut de lege.
* Definiţia funcţionarului public din legea penală este determinată de necesitatea
ocrotirii unor relaţii sociale împotriva faptelor penale săvârşite cu intenţie sau din
culpă de către cei care exercită asemenea însărcinări.
* Persoanele care exercită în regim autonom activităţi profesionale de interes
public şi cele învestite cu prerogative de putere publică, în exercitarea serviciului
public autonom, nu sunt funcţionari publici în sensul dreptului administrativ şi nici nu
îndeplinesc exigenţele cerute de legea penală pentru a fi încadraţi în categoria
funcţionarilor publici.
*După cum am subliniat definitoriu pentru stabilirea calităţii de
funcţionar public în dreptul penal este existenţa raportului de serviciu, indiferent de
modul de învestire în funcţie, între persoana care exercită o însărcinare de orice fel şi
una din unităţile prevăzute de lege. Or, aceste categorii socio-profesionale, nu exercită
activităţile de interes public sau atributele de putere publică, în cadrul unui raport de
serviciu în sensul legii penale. În consecinţă acestor categorii socio-profesionale, nu li
se aplică dispoziţiile din Codul penal referitoare la funcţionarii publici.